Odată, prin Persia, în fața unui grup de oameni, un important cunoscător al literaturii comenta un poem al marelui poet sufist Jami.
În timp ce-și spunea gândurile, apăru un bătrân în primele rânduri și începu să-l critice și să strige că nu este de acord cu ideile enunțate…
Toți începură să-l privească pe acest bătrân ciudat. Cel care ținea prelegerea i se adresă atunci:
– Văd că nu ești de acord cu mine.
– Da, spuse bătrânul.
– Eu de zeci de ani studiez literatura. Cunosc și cele mai întunecoase colțuri ale artei de a scrie. Dar dumneata, dumneata cine ești ca să intri cu mine în polemici atunci când eu comentez un poem al marelui poet Jami?
– Eu sunt Jami, spuse bătrânul și plecă…
8 ian.
Posted by elly weiss on ianuarie 9, 2012 at 12:58 am
da…frumoasa pilda. o lectie pentru aroganta.
multumesc. 🙂
Posted by tuzdicoz on ianuarie 15, 2012 at 8:19 pm
Cu plăcere! 🙂
Posted by nabiyafly on ianuarie 9, 2012 at 2:10 am
„eu ştiu că nu ştiu nimic” cum a spus Socrate
cunoaşterea e atunci cînd conştientizezi că mai ai mult de învăţat
Posted by tuzdicoz on ianuarie 15, 2012 at 8:20 pm
Da. Socrate a fost un mare înțelept…
Posted by Raul Săran on ianuarie 9, 2012 at 8:09 pm
Ce lecţie i-a dat bătrânul!
Posted by tuzdicoz on ianuarie 15, 2012 at 8:21 pm
🙂