Nevoia de a fi ajutat

Un om infirm avea mulți frați.
Aceștia, desigur, se străduiau să aibă grijă de el și să îl ajute peste tot. Îi aduceau mâncare, haine, bani, îl ajutau să se deplaseze, să se îmbrace…
Doar fratele cel mai mare se prefăcea că nu-l observă. În puținele momente când stăteau e vorbă, avea o voce rece. Și niciodată nu îl ajuta cu nimic.
Și totuși, odată, când infirmul a fost întrebat pe cine prețuiește cel mai mult, el spuse numele fratelui cel mai mare.
– Cum adică? îl întrebară ceilalți. El niciodată nu te-a ajutat cu nimic, nici măcar o singură cană cu apă nu ți-a adus. Iar noi, zi și noapte avem grijă de tine, te ajutăm în toate. Cum poți să-l prețuiești pe el mai mult?
– Pentru că atunci când sunt cu voi, mă simt ca un infirm neputincios. Iar el mă tratează ca pe un om normal și, în aceste clipe, aproape că uit de neajunsul meu fizic..

Anunțuri

One response to this post.

  1. Posted by Anonim on Aprilie 27, 2012 at 7:07 am

    deosebit si corect nici un om nu vrea sa se simta neputincios cu toti ne dorim sa fim tratati cu demnitate ca niste oameni capabili de orice

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: