Despre motivație și fapte bune

Împăratul era un mare ocrotitor al religiei din țara sa. În fiecare lună, construia câte un templu, le oferea averi și privilegii reprezentanților clerului, finanța literatura religioasă. Desigur, făcea aceste lucruri în speranța că va ajunge în rai.
Odată, îl întrebă pe patriarh:
– Spune-mi, sunt mari meritele mele în această religie?
– Nu e niciun merit, răspunse patriarhul.
– De ce?!
– Atunci când faci o faptă bună, o faci din inimă, doar cu scopul de a aduce mai mult bine în lume, fără a te gândi la beneficii personale. Iar atunci când faci o faptă, gândindu-te la propriile merite și la profit, atunci cum poate fi aceasta o faptă bună?

4 responses to this post.

  1. Posted by mariana on Martie 31, 2012 at 7:59 am

    cred ca noi am cam uitat sa facem fapte din inima si este foarte bine din cind in cind sa fim readusi la realitate

    Răspunde

  2. Posted by Florina on Aprilie 3, 2012 at 2:28 pm

    cred ca toti facem fapte gandindu-ne la beneficile personale, nu ?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: