Despre ochii închiși

– Spune-mi, ai văzut astăzi cerul când veneai la mine? îl întrebă învățătorul pe discipol.
– Nu.
– De ce?
– Mă grăbeam, doream să ajung mai repede…
– Dar strada ai văzut-o?
– Da.
– Povestește-mi ce ai văzut!
– Oameni grăbindu-se, mașini multe, zgomot, praf.
– Așa va fi și peste douăzeci, și peste cincizeci, și peste optzeci de ani. Alți oameni se vor grăbi, alte mașini vor face zgomot. Noi nu vom fi atunci dar totul va fi la fel. Dacă nimic nu se va schimba, atunci de ce să nu ai timp să privești cerul?

Anunțuri

2 responses to this post.

  1. cu această chestionare e ca şi cu abonamentul de ratb… dacă nu-l ai, iei amendă, deci e grav. dacă-l ai, nu te aplaudă nimeni, nu te ia în braţe, nu te felicită… 🙂
    eu vreau cadou, premiul meu, pentru că privesc cerul şi nu o dată pe zi, ci mai mereu… şi nu-mi pasă de stradă… 🙂

    Răspunde

  2. Cadoul este fericirea interioară ce ia naștere atunci când privim cerul 🙂

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: