Visul de a vedea marea

Undeva într-un sătuc se născu un băiat. Zilele sale treceau repede și monoton, la fel ca și viața celorlalți locuitori ai satului său. Dar, într-o noapte, băiatul visă marea. Nimeni de acolo nu văzuse marea până atunci și, de aceea, nimeni nu a putut să îi confirme cum ea arată.
Astfel, tânărul hotărî să plece în lume, să găsească marea. Întreg satul său îl considera nebun, aflând despre această decizie.
Dar tânărul, totuși, porni la drum. Merse el cât merse și ajunse la o răscruce. Luă hotărârea să meargă drept înainte.
După câteva zile ajunse într-o localitate destul de bogată. Îi întrebă pe localnici dacă aceșta nu cunosc unde se află marea, iar ei îi spuseră că el pierde timpul degeaba cu aceste călătorii și îl convinseră să rămână să trăiască acolo.
Câțiva ani tânărul avu o viață plină de belșug în acea localitate. Dar, într-o noapte, din nou îi apăru în vis marea și el își aminti despre visul său neîmplinit.
Hotărî să părăsească acel loc și se întoarse la acea răscruce. De această dată, alese un alt drum. După căteva zile ajunse într-un oraș mare. Rămase vrăjit de frumusețea lui și hotărî să rămână aici. Își găsi de lucru, începu să învețe carte, își petrecu timpul în distracții și uită despre drumul său către mare.
Însă, într-o noapte, iar îi apăru marea în vis și el hotărî să continue căutările.
Ajunse din nou la acea răscruce și merse pe un al treilea drum. Ajunse într-o pădure. Acolo, văzu o casă într-o poiană iar afară era o femeie foarte frumoasă. Aceasta îi propuse să rămână aici cu ea pentru că soțul ei nu se mai întoarse de la război.
Mulți ani trăiră ei fericiți, avură mulți copii pe care îi crescură mari deja. Dar într-o noapte, pe când el era deja bătrân, mai visă odată marea…
Ajunse din nou la acea răscruce și porni pe ultimul drum rămas, care îl duse la poalele unui munte. Hotărî să urce până în vârf, în speranța de a vedea măcar din depărtare marea. După ore întregi de efort, epuizându-și toate puterile, ajunse, în sfârșit, pe vârful muntelui.
De acolo i se deschise o priveliște minunată. Văzu răscrucea, și localitatea bogată la care ducea primul drum, văzu și orașul cel mare, văzu și căsuța femeii din pădure, dar, în depărtare, aproape de orizont, văzu marea.
Și înainte să i se oprească bătăile inimii, bătrânul observă cu regret că toate cele trei drumuri ajungeau la mare doar că el pe niciunul nu merse până la capăt…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: