Despre drumul până la cer

Sunt cel mai mare val pe care l-a putut crea vreodată furtuna.
Cutreier oceanul în lung și-n lat în căutarea corăbiilor rătăcite.
Am văzut cum se sting privirile marinarilor care dau întâlnire cu mine.
Mă privesc și focul din ochii lor se stinge.
Citesc gândurile de pe fețele lor: „Da! Aici este sfârșitul drumului. Acest val atinge cerul cu vârful său. Nimeni nu poate trece de el. Am făcut tot ce mi-a fost cu putință. Trebuie să mă resemnez”…
Apoi, ochii lor se închid și ei se topesc în ocean…

Și totuși, destul de rar, mai întâlnesc și altfel de marinari.
Atunci când mă văd, fața lor se luminează.
Focul din ochii lor se aprinde și mai tare în loc să se stingă.
Pe zâmbetul larg se pot citi gândurile acestora: ”Uite! În sfârșit, am întâlnit un val pe măsura mea! În sfârșit, un val care atinge cerul cu vârful său. Sunt cel mai norocos marinar. Trebuie să ajung până în vârf!”…
Anume acești marinari sunt stăpânii cerului, indiferent dacă reușesc sau nu să treacă de mine…

About these ads

2 responses to this post.

  1. sper ca esti bine si ai o vara frumoasa. si ca infrunti valurile cu bine, folosindu-le pentru surf :-)

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 119 other followers

%d bloggers like this: